CELULE STEM - Biologia sangelui

Biologia sangelui

Sangele este o combinatie compexa de plasma (componenta lichida), celule sangvine albe, rosii si trombocite. Sangele impreuna cu sistemul vascular (arterele, venele si capilarele) si inima formeaza sistemul de circulatie al corpului. Sangele are diferite functii esentiale cand circula prin corp. Corpul uman contine aproximativ 5 litrii de sange care circula iar pe parcursul sau livreaza oxygen si nutrienti esentiali (ca de exemplu grasimi,minerale, si vitamine) catre tesuturile corpului. Mai mult chiar, transporta dioxid de carbon catre plamani si alte toxine catre rinichi pentru a fi eliminate din corp. Transporta hormoni si alti transmitatori hormonali si chimici, pentru a permite diferitelor elemente din corp sa comunice reciproc. Totodata, transporta substante care combat infectiile si opresc sangerarea. În concluzie, sangele ajuta la reglarea temperaturii corporale (homeostasis).

Celulele sangvine rosii, majoritatea celulelor sangvine albe si trombocitele sunt produse in maduva osoasa, acel tesut moale gras din cavitatea osoasa. Doua tipuri de celule albe sangvine, limfocitele B sunt produse in nodulii limfatici si in splina, iar limfocitele T sunt produse si maturate in glanda timus.

În cadrul maduvei osoase, toate celule sangvine isi au originea intr-un singur tip de celula neutra numita celula stem. Cand o celula stem se fragmenteaza, devine intai o celula sangvina imatura rosie, alba sau o celula producatoare de trombocite. Apoi celula imatura se fragementeaza, matureaza in continuare si in final devine o celula sangvina rosie, alba sau trombocita.

Cantitatea de celule sangvine produse depinde de nevoile corpului. Celulele normale sangvine traiesc o perioada limitata de timp (de la cateva ore la cateva zile pentru celule sangvine albe, la 10 zile pentru trombocite, si pana la 120 de zile pentru celule sangvine rosii) si trebuie constant inlocuite. Anumite circumstante pot determina o productie suplimentara de celule sangvine. Daca continutul de oxigen al tesuturilor este scazut sau daca numarul de celule sangvine rosii scade, rinichii produc si emit eritropoetina, un hormon care stimuleaza maduva osoasa sa produca mai multe celule rosii. Maduva osoasa produce si emite mai multe celule sangvine albe ca raspuns la infectii. Produce si emite mai multe trombocite ca raspuns la sangerari.

Celulele sangvine rosii

Celulele sangvine rosii (mai sunt denumite si eritrocite) reprezinta aproximativ 40% din volumul sangelui. Celule sangvine rosii contin hemoglobina, o proteina care confera sangelui culoarea sa rosie si ii permite sa transporte oxigen de la plamani catre toate tesuturile corpului.

Oxigenul este folosit de celule la productia de energie necesara corpului, rezultand dioxid de carbon ca si reziduu. Celulele sangvine rosii transporta dioxidul de carbon de la tesuturi inapoi la plamani. Cand numarul de celule sangvine rosii este prea mic (anemie), atunci sangele transport mai putin oxigen, si apar oboseala si slabiciunea. Cand numarul de celule sangvine rosii este prea mare (policitemie), sangele poate deveni prea gros, ceea ce poate determina cheaguri in sange si creste riscul unor atacuri de cord si accidente vasculare cerebrale.

Celulele sangvine albe

Celulele sangvine albe (mai sunt denumite si leucocite) sunt mai putine la numar decat celulele sangvine rosii si sunt intr-o proportie de 1 celula sangvina alba la fiecare 600 pana la 700 celule sangvine rosii. Celulele sangvine albe sunt raspunzatoare in principal pentru a proteja corpul de infectii.

Unele celule sangvine albe plutesc usor in circulatia sangvina, insa multe se lipesc de peretii vaselor sangvine sau chiar penetreaza uneori peretii si intra in alte tesuturi. Daca celulele sangvine albe ajung la locul unei infectii sau a altei problem, emit substante care atrag mai multe celule sangvine albe. Celulele sangvine albe functioneaza ca o armata dispersata in tot corpul insa gata oricand sa se adune si sa se lupte cu un organism strain. Celulele sangvine albe actioneaza inghitind si digerand organism si producand anticorpi astfel incat acestia sa fie distrusi cu mai multa usurinta. Cand numarul de celule sangvine albe este prea mic (leucopenie), aparitia de infectii este mult mai. Un numar mai mare decat normal de celule sangvine albe higher than normal number of white blood cells (leucocitoza) nu inseamna neaparat simptome, insa un numar mare de celule poate indica o afectiune ca de exemplu o infectie sau leucemie. Exista cinci tipuri principale de celule sangvine albe.

Neutrofile

Tipul cel mai numeros, sprijina corpul sa se protejeze impotriva infectiilor ucigand si ingerand bacterii si fungi si reziduuri straine.

Limfocitele

Limfocitele sunt in principal de trei tipuri: limfocite T si celule natural ucigase, care sprijina atat impotriva infectiilor virale cat si pot detecta si distruge anumite celule canceroase, si limfocite B care se dezvolta in celule care produc anticorpi.

Monocitele

Monocitele ingereaza celule moarte sau distruse si pot oferi protectie impotriva multor organism infectioase.

Eozinofilele

Eozinofilele ucid paraziti, distrug celule canceroase si sunt implicate in reactiile alergice.

Bazofilele

Bazofilele participa si ele ca raspuns la alergii.

Trombocitele

Trombocitele sunt particole de tip celular care sunt mai mici decat celule sangvine rosii sau albe. Trombocitele sunt mai putine la numar decat celule sangvine rosii, cu o proportie de 1 trombocita la fiecare 20 de celule rosii. Trombocitele sprijina procesul de coagulare, adunandu-se la locul ranit si strangandu-se la un loc formand un tampon care ajuta la sigilarea vasului de sange.

În acelasi timp, elibereaza substante care previn coagularea suplimentara. Daca numarul de trombocite e prea scazut (trombocitopenie), e probabil sa apara vanataile si sangerarile. Daca numarul de trombocite este prea mare (trombocitemia), sangele se coaguleaza in excess producand astfel atacuri de cord.

Parteneri